O, om, / de Sfântul Ioan Iacob-Hozevitul

O, om, / de Sfântul Ioan Iacob-Hozevitul

-O, om, ce mari rãspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui, în scris sau grai
De pilda ce la altii dai,
Cãci ea, mereu, spre iad sau rai
Pe multi o sã îndrume.

-Ce grijã trebuie sã pui
În viata ta în toatã,
Cãci gândul care-l scrii sau spui
S-a dus… în veci nu-l mai aduni
Si vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odatã.

-Ai spus o vorba, vorba ta,
Mergând din gurã-n gurã,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curati sau va-ntina,
Rodind sãmânta pusã-n ea
De dragoste sau urã.

-Scrii un cuvânt…cuvântul scris
E-un leac sau o otravã,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Rãmâne-n urmã drum deschis
Spre moarte sau spre paradis,
Spre-ocarã sau spre slavã.

-Ai spus un cântec, versul sau
Rãmâne dupã tine
Îndemn spre bine sau spre rãu,
Spre curãtie sau desfrâu,
Lãsând în inimi rodul sãu
De har sau de rusine.

-Arãti o cale, calea ta
În urma ta nu piere,
E calea bunã sau e rea,
Va prãbusi sau va-nãlta,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.

-Trãiesti o viaþã…viata ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ti-o trãiesti vei câstiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.

-O, om! Ce mari rãspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Sau lasi prin pilda care-o dai
Pe multi, pe multi, spre iad sau rai
Mereu o sã-i îndrume.

-Deci nu uita!…Fii credincios
Cu grijã si cu teamã
Sã lasi în urmã luminos,
Un semn, un gând, un drum frumos,
Cãci pentru toate, neîndoios,
Odatã vei da seama.