Tradiţii pentru spor şi sănătate la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, Sfântă Măria Mică
DISTRIBUIE PE GOOGLE+
La 8 septembrie, întreaga creştinătate celebrează Naşterea Maicii
Domnului, prima sărbătoare importantă din cursul Noului An Bisericesc,
care începe la data de 1 septembrie. Prăznuirea Naşterii Fecioarei Maria
este cunoscută în tradiţia populară ca Sântă Măria Mică şi a fost
rânduită în ziua a opta din Anul Nou Bisericesc, cifra opt fiind
simbolul veşniciei, al vieţii fără de sfârşit.
În Noul Testament nu regăsim amănunte referitoare la evenimentul
naşterii Maicii Domnului. În schimb, informaţii preţioase despre acest
eveniment religios sunt relatate în evangheliile aprocrife, în special
în Protoevanghelia lui Iacov, datând din secolul al II-lea .
Cercetătorii acestei evanghelii relatează într-un capitol special al
acestui document, scris în preajma anului 140, amănunte referitoare la
originea Maicii Domnului şi la copilăria acesteia. Potrivit acestor
informaţii, Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut în mod miraculos.
Părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana, erau oameni cu credinţă în
Dumnezeu, trecuţi de prima tinereţe şi trăiau cu speranţa că Dumnezeu le
va binecuvânta casa cu un prunc.
„Tatăl Maicii Domnului , Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar Mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan, care descindea din familia preoţească a lui Aaron. Prin aceşti descendenţi, se împlinea profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească după tată şi preoţească după mamă", precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti ( Bulevardul Nicolae Titulescu)
Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi de oamenii comunităţii în care trăiau, pentru că în acea vreme lipsa urmaşilor într-o familie era considerată un blestem. Mai mult, documentele care semnalează aspecte din Viaţa Maicii Domnului, menţionează că atunci când Ioachim şi Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie, Marele Preot de la Templu le-a refuzat public jerfa, care se împlinea după Legea Veche, numindu-i pe cei doi, blestemaţi. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi credeau că vor mai avea o şansă, iar Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc. De aceea, ei au hotărât să se roage, implorându-l pe Dumnezeu să fie părinţi şi să le dăruiască un copil sănătos. Atunci, Ioachim i-a spus soţiei sale:" Mă duc la munte la nişte păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil". În acelaşi timp, Ana se ruga acasă, cu durere în suflet, adresându-se lui Dumnezeu: „ Doamne , Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd. Dă-mi şi mie roadă pântecelui meu şi nu mă lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima, şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale" (I, Regi 1, 11) .
La scurt timp, Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată de Dumnezeu. Ioachim a aflat primul că Tatăl Ceresc le-a împlinit dorinţa şi vor avea un prunc. Apoi, a fost vestită Ana:"Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria". Şi tot Arhanghelul Gavriil le-a mai spus:"Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1,4-23). Pentru a-i mulţumi Tatălui Ceresc pentru milostenia pe care le-a arătat-o, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana au dus-o la Templu şi a fost consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.
Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate
În jurul acestei sărbători s-a împletit o salbă de tradiţii care s-au transmis din generaţie în generaţie. În timp, moşii şi strămoşii noştri le-au respectat convinşi fiind că vor fi mai sănătoşi, că vor avea spor în munca lor, iar în gospodările lor se va aduna belşugul.
Se cinstesc „Zilele sacre"
În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Maicii Domnului să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu roadele recoltei din acel an.
În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre" sau „cercurile Sfintei Mării". De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Drepţilor părinţi Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului".
Tradiţia spune că aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, însoţite de fapte bune: acum se împart ofrande săracilor : struguri, nuci, pâine preparată în casă, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii familiei să fie sănătoşi.
Potrivit tradiţiei, pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile.
Cozonacul Maicii Domnului
Există o tradiţie care se mai respectă în localităţi din Sudul ţării: în ajunul sărbătorii, persoanele bolnave prepară în această zi „Cozonacul Maicii Domnului". După ce acesta se coace, bolnavul îl rupe în două bucăţi. O parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el. Totodată, bolnavul care rosteşte un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate! Ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-o cană de lut, plină cu vin, bolnavul toarnă un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă, dacă îşi respectă jurământul.
Şi o altă tradiţie, transmisă din bătrâni, este respectată cu sfinţenie mai ales în lumea satelor: în ziua praznicului, mamele nu lasă pe foc o oală cu mâncare. Se crede că, respectând acest obicei, mamele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli.
Ce spune Calendarul popular
În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă pragul dintre două anotimpuri-sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, în timp ce şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte. De la această dată, în mediul rural încep lucrările agricole de toamnă.
De acum începe culesul legumelor, se evaluează recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac. Pentru efectele lor terapeutice, aceste leacuri vor fi păstrate în farmacia casei.
De astăzi începe culesul viilor.
Praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară.
În ziua praznicului, începe ritualul numit „bătutul" nucilor.
Pentru ca nucul să rodească şi în anul viitor, nucul se bate să cadă nucile. Familiile care respectă ritualul, vor avea, cu siguranţă, o recoltă de nuci bogată şi în anul viitor.
În acelaşi timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei şi orzului. Tradiţia spune că, în localitatea în care lucrările agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate şi se va aduna sporul casele tuturor gospodarilor. .
Potrivit tradiţiei, pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile.
În această zi, bărbaţii pun la păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara anului viitor, iar în locul lor vor purta căciuli.
În ziua praznicului nu se fac treburi gospodăreşti, pentru a ţine departe de casă orice rău.
Binecuvântarea roadelor
Acum se sfinţesc la biserică fructe de toamnă şi bucate tradiţionale: după slujbă, o parte dintre ofrandele sfinţite se împart în biserică săracilor, iar restul bunătăţilor se consumă în familie, pentru ca armonia şi sporul să nu părăsească acel cămin.
Totodată, gospodinele sfinţesc la biserică struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie "de sufletul morţilor", pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea cealaltă, bunătăţi din noua recoltă. .
Biserici care poartă hramul praznicului de azi
În Bucureşti există mai multe biserici care poartă hramul Naşterii Maicii Domnului, unde credincioşii se pot ruga la icoane făcătoare de minuni ale Precistei:
Bisericva Foişor; strada Foişorului nr 119, sectorul III
Biserica Scaune, strada Scaune nr. 2, sectorul III
Biserica Teiul Doamnei, strada Petricani nr. 3, sectorul II
Biserica Zlătari, Calea Victorie nr.12
„Tatăl Maicii Domnului , Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar Mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan, care descindea din familia preoţească a lui Aaron. Prin aceşti descendenţi, se împlinea profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească după tată şi preoţească după mamă", precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti ( Bulevardul Nicolae Titulescu)
Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi de oamenii comunităţii în care trăiau, pentru că în acea vreme lipsa urmaşilor într-o familie era considerată un blestem. Mai mult, documentele care semnalează aspecte din Viaţa Maicii Domnului, menţionează că atunci când Ioachim şi Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie, Marele Preot de la Templu le-a refuzat public jerfa, care se împlinea după Legea Veche, numindu-i pe cei doi, blestemaţi. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi credeau că vor mai avea o şansă, iar Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc. De aceea, ei au hotărât să se roage, implorându-l pe Dumnezeu să fie părinţi şi să le dăruiască un copil sănătos. Atunci, Ioachim i-a spus soţiei sale:" Mă duc la munte la nişte păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil". În acelaşi timp, Ana se ruga acasă, cu durere în suflet, adresându-se lui Dumnezeu: „ Doamne , Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd. Dă-mi şi mie roadă pântecelui meu şi nu mă lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima, şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale" (I, Regi 1, 11) .
La scurt timp, Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată de Dumnezeu. Ioachim a aflat primul că Tatăl Ceresc le-a împlinit dorinţa şi vor avea un prunc. Apoi, a fost vestită Ana:"Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria". Şi tot Arhanghelul Gavriil le-a mai spus:"Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1,4-23). Pentru a-i mulţumi Tatălui Ceresc pentru milostenia pe care le-a arătat-o, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana au dus-o la Templu şi a fost consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.
Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate
În jurul acestei sărbători s-a împletit o salbă de tradiţii care s-au transmis din generaţie în generaţie. În timp, moşii şi strămoşii noştri le-au respectat convinşi fiind că vor fi mai sănătoşi, că vor avea spor în munca lor, iar în gospodările lor se va aduna belşugul.
Se cinstesc „Zilele sacre"
În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului. Membrii familiei se roagă Maicii Domnului să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu roadele recoltei din acel an.
În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre" sau „cercurile Sfintei Mării". De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Drepţilor părinţi Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului".
Tradiţia spune că aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, însoţite de fapte bune: acum se împart ofrande săracilor : struguri, nuci, pâine preparată în casă, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul până la recolta viitoare, iar membrii familiei să fie sănătoşi.
Potrivit tradiţiei, pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile.
Cozonacul Maicii Domnului
Există o tradiţie care se mai respectă în localităţi din Sudul ţării: în ajunul sărbătorii, persoanele bolnave prepară în această zi „Cozonacul Maicii Domnului". După ce acesta se coace, bolnavul îl rupe în două bucăţi. O parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el. Totodată, bolnavul care rosteşte un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate! Ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu. Dintr-o cană de lut, plină cu vin, bolnavul toarnă un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă, dacă îşi respectă jurământul.
Şi o altă tradiţie, transmisă din bătrâni, este respectată cu sfinţenie mai ales în lumea satelor: în ziua praznicului, mamele nu lasă pe foc o oală cu mâncare. Se crede că, respectând acest obicei, mamele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli.
Ce spune Calendarul popular
În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă pragul dintre două anotimpuri-sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, în timp ce şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte. De la această dată, în mediul rural încep lucrările agricole de toamnă.
De acum începe culesul legumelor, se evaluează recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac. Pentru efectele lor terapeutice, aceste leacuri vor fi păstrate în farmacia casei.
De astăzi începe culesul viilor.
Praznicului de astăzi i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară.
În ziua praznicului, începe ritualul numit „bătutul" nucilor.
Pentru ca nucul să rodească şi în anul viitor, nucul se bate să cadă nucile. Familiile care respectă ritualul, vor avea, cu siguranţă, o recoltă de nuci bogată şi în anul viitor.
În acelaşi timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei şi orzului. Tradiţia spune că, în localitatea în care lucrările agricole încep a doua zi după praznicul Naşterii Maicii Domnului, vor fi recolte bogate şi se va aduna sporul casele tuturor gospodarilor. .
Potrivit tradiţiei, pentru a alunga ghinionul şi boala, din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile.
În această zi, bărbaţii pun la păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara anului viitor, iar în locul lor vor purta căciuli.
În ziua praznicului nu se fac treburi gospodăreşti, pentru a ţine departe de casă orice rău.
Binecuvântarea roadelor
Acum se sfinţesc la biserică fructe de toamnă şi bucate tradiţionale: după slujbă, o parte dintre ofrandele sfinţite se împart în biserică săracilor, iar restul bunătăţilor se consumă în familie, pentru ca armonia şi sporul să nu părăsească acel cămin.
Totodată, gospodinele sfinţesc la biserică struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie "de sufletul morţilor", pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea cealaltă, bunătăţi din noua recoltă. .
Biserici care poartă hramul praznicului de azi
În Bucureşti există mai multe biserici care poartă hramul Naşterii Maicii Domnului, unde credincioşii se pot ruga la icoane făcătoare de minuni ale Precistei:
Bisericva Foişor; strada Foişorului nr 119, sectorul III
Biserica Scaune, strada Scaune nr. 2, sectorul III
Biserica Teiul Doamnei, strada Petricani nr. 3, sectorul II
Biserica Zlătari, Calea Victorie nr.12
Taguri: traditii, sfanta maria,
Autor: click.roSursa: www.click.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu