Ajunul Crăciunului. Ce înseamnă și ce sfinți sărbătorim

În aceasta zi, de Ajun de Craciun, suntem in apropierea marelui praznic al Nasterii lui Hristos, care a innoit lumea. Niciun alt praznic imparatesc nu aduce atata bucurie in sufletele si in casele noastre ca Nasterea Domnului, spune arhimandritul Ilie Cleopa in volumul “Predici la praznice imparatesti si la sfintii de peste an”.
“Acum cand suntem in ajunul Craciunului, cand dreptul Iosif cauta loc de gazduire in Bethleem pentru Fecioara si pentru Prunc si nu gaseste, cand Fecioara merge in pestera sa nasca pe Fiul Lui Dumnezeu si Mantuitorul lumii, sa ne silim fiecare si sa-i dam loc de gazduire si de nastere lui Hristos in casele noastre crestinesti si in camara inimilor noastre”, spune parintele Ilie Cleopa.
Pentru sarbatoarea Nasterii Domnului, Biserica se pregateste cu sarguinta. De aceea, inaintea sarbatorii este randuit un post de sase saptamani, Postul Craciunului, care inchipuieste postul celor 40 de zile pe care l-a tinut Moise pe muntele Sinai, ca sa se invredniceasca de a vedea pe Dumnezeu si a primii Tablele Legii.
Ziua din ajunul Nasterii Domnului este una de post mai aspru decat celelalte zile, deoarece se ajuneaza pana seara. Dezlegarea la mancaruri de dulce se da a doua zi (25 decembrie), in ziua sarbatorii Craciunului, dupa Sfanta Liturghie.
Dupa ceasul pranzului, in ajun, spre seara, se obisnuieste sa se manance grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Sfantului Proroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon.
Despre hrana tinerilor iudei in robia babiloniana aminteste Biserica Ortodoxa in rugaciunea de binecuvantare a colivei, unde se spune: “Doamne, Cel ce ai plinit toate cu cuvantul Tau si ai poruncit pamantului sa scoata multe feluri de roade spre indulcirea si hrana noastra; Care pe cei trei tineri si pe Daniel care erau in Babilon, fiind hraniti cu seminte i-ai aratat mai frumosi decat cei ce erau hraniti cu multe desfatari”.
Cum a aparut traditia bradului de Craciun
Aceasta zi de post aspru mai aminteste si de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, erau botezati si impartasiti pentru prima data cu Sfintele Taine, in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare.
In seara zilei de ajun, credinciosii obisnuiesc sa manance o mancare dulce, numita in popor “Scutecele lui Iisus”. Cu faina, apa si sare se framanta niste lipii subtiri care se coc pe plita. Acestea se inmoaie intr-un sirop dulce (apa cu miere sau zahar) si se presara cu nuca macinata.
In aceasta zi de pregatire pentru intampinarea marelui praznic imparatesc al Nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos exista randuieli liturgice speciale. In ajunul Craciunului se citesc Ceasurile Imparatesti si se savarseste Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia. Ceasurile Imparatesti cuprind pericope evanghelice din Vechiul si Noul Testament si cantari liturgice cu privire la Nasterea Domnului.
Dupa noaptea de ajun, trei zile la rand, in toate bisericile se savarseste Sfanta Liturghie. Datorita bucuriei marelui praznic al Nasterii Domnului, s-a randuit ca in perioada cuprinsa intre Craciun si Boboteaza sa nu se faca ingenuncheri si plecaciuni. Exceptie fac insa canoanele primite de la duhovnic.
Tot in aceasta ultima zi din Postul Craciunului, preotul umbla pe la casele credinciosilor cu icoana Nasterii Domnului, spre a vesti marele praznic al Intruparii Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Din punct de vedere liturgic, se poate spune ca aceasta traditie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba in afara zidurilor bisericii. Precum odinioara facea crainicul, parintele anunta o mare veste, singurul lucru nou sub soare: Dumnezeu se face om, ramanand insa Dumnezeu!
De asemenea, in ajun, colindatorii merg pe la casele oamenilor aducand vestea cea buna a Nasterii Domnului, asemenea ingerilor si pastorilor care au vestit minunea din Betleemul Iudeii, Nasterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara.
Ce sfinti sarbatorim
Biserica ortodoxa: Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Craciunului)
Biserica greco-catolica: Sf. m. Eugenia. Ajunul Nasterii Domnului. Post si ajun
Biserica romano-catolica: Ss. Stramosi ai lui Isus; Tarsila, fc.